Navigation Menu+

Palermo ep.4: Mancarea

Posted by in Europa, Vacante | 1 comment

Cand am ajuns la Palemo, in manastire, prima mancare pe care am mancat-o desi era miez de noapte, a fost asa cum NU s-ar asteapta chiar toata lumea: paste cu rosii si Parmezan. Parmezanul este nelipsit la toate mesele italienilor care implica paste, asa cum nici vinul nu va lipsi niciodata de la masa unui italian. Desi pastele reprezinta o experienta culinara in Italia, am cunoscut multi italieni care nu consuma paste.

Pizza in schimb, e o alta poveste. O alta poveste comparativ cu nordul Italiei sau cu restul lumii. Noi mancam paine cu rosii si salam in Romania si ii spunem pizza. Ei mananca Pizza, pentru ca asa ca aproape toate mancarurile lor,  pizza este o experienta, un basm, o aventura!

Stiai ca in sosul de rosii din pizza italiana adevarata, pentru extra savoare, acel ceva care te face sa salivezi si sa tii minte mult timp gustul este nimic altceva decat: Ansoa, Hamsii sau Aciughe, cum le spun ei. Da! este un pestisor care da savoare si o iuteala exotica mancarii.  Prima pizza am mancat-o in prima saptamana de sedere in Italia, la o petrecere de familie in Sicilia, unde femeile faceau pizza la cuptorul cu lemne “pe banda rulanta” pentru familia imensa care astepta cu gura cascata de-o parte si de alta a mesei lungi de 5-6 metri. Tot atunci am invatat sa iubesc uleiul extravirgin de masline la care italienii nu fac rabat NICIODATA.

Cineva mi-a pus in fata o farfurie de ulei verde de masline in care pluteau frunzulite de oregano si o bucata de paine in mana, sa gust, pana ieseau pizzele. Am gustat reticienta si am simtit cum uleiul ma pisca de limba in timp ce aroma lui imi invaluia creierul si imi iesea prin nari. Am simtit o amazoana clatinandu-se in mine. Daca painea cu ulei a fost spectaculoasa, cum crezi ca poate sa fie restul mancarurilor din Sicilia?

Mancarea siciliana se imparte in 5 categorii:

Antipasto- echivalentul aperitivelor la noi

Primo- felul intai

Secondo- felul doi

Dolce-desert

Cibo da strada-mancare de pe strada.

DE ACORD! Nimic iesit din comun pana acum, insa anumite mancaruri din aceste categorii, nemaintalnite pe la noi ma fac sa salivez pe tastatura gandindu-ma la ele.

Parmigiana di melanzane intra in categoria aperitivelor. Sunt un fel de lasagne, dar cu vinete, parmezan si sos de rosii si alte vrajitorii la cuptor. Gustul dulce al parmezanului se amesteca cu iuteala blanda a vinetelor care se topesc in gura. Sunt urate cu draci si mai bune decat orice porc!

Din categoria pastelor din zona sudului, preferatele mele absolute au fost pastele cu negru de sepia: Linguine al nero di seppia. Se ia o sepie, se scurge de cerneala care se foloseste ca si condiment si culoare in prepararea acestui fel. Corpul fiert al sepiei se marunteste si se uneste cu pastele si sosul. Rezultatul este o farfurie de paste de o culoare pur si simplu neagra, exotica si pacatos de buna! Unii spun ca este afrodisiac, odata ajuns in Sicilia, vei constata ca insasi clima este un afrodisiac acolo.

La felul trei preferatul meu a fost si mereu va fi pestele numit Pesce Spada, un peste MARE, nici scump, nici ieftin, care costa in jur de 20 de euro pe kg. E ca somonul dar alb si mai slab, se cumpara in felii care seamana cu fripturile din Tom si Jerry si se gateste cat mai simplu pentru a pastra integriatatea bucatii taiate.

La capitolul desert exista mai multi concurenti locali care prin stomac mi s-au fixat in jurul inimii, si aici ma tem ca mi s-au fixat, la modul propriu. Inghetata in briosa, canolli, panzerotti, cassata siciliana decorata cu fructe confiate, biscotti alla mandorla. In realitate, majoritatea acestor produse au ca element de baza migdale si/sau ricotta, un fel de branza slaba dar cremoasa care incoroneaza aproape toate aceste capodopere. Intrand in orice patiserie din Sicilia iti GARANTEZ ca din prima secunda vei simti cum se invarte lumea cu tine, si nivelul endorfinei din corpul tau va creste cu mult inainte de a apuca sa gusti ceva, iar dupa ce vei pune ceva in gura sunt aproape sigura ca undeva in coltul unui ochi o lacrima de bucurie se va furisa pentru a vedea lumina zilei.

DAR! Ca sa traiesti adevarata experienta siciliana TREBUIE  sa mananci de pe strada. Abia mancarea de pe strada reflecta unicitatea acestei insule:

Panino con la milza = Sandwich cu splina (am aflat mult mai tarziu)

Panino con le panelle = chifla cu parjoale din faina de ceva alune

Stigghiole = matze fripte la gratar

Arancini = bulgari de orez cu carne si legume

Sfincione = un fel de pizza dospita cu sos de rosii si ceapa

Calzone = dospitura cu umplutura de mozzarella, rosii si prosciuto.

Foarte mult timp nu am stiut precis ce era Panino con la milza, preferatul meu. Pentru mine conta gustul iute al parmezanului fermentat in combinatie cu dulceata unturii taiata de acreala salbatica a lamaii. O chifla cu franjuri de splina fiarta in untura de porc, cu parmezan pe deasupra si suc de lamaie. Nimic mai simplu, dar daca esti amator de experiente noi sunt sigura ca …salivezi deja?

Pentru vorbitorii de limba italiana, iata cateva retete Siciliene AICI!

…era sa uit! LIKE daca ti-a placut!

1 Comment

  1. Si eu am savurat specialitatile italiene. Cea mai buna Parmigiana di melanzane am intalnit-o la San Marino. Dar cel mai bun Parmagiano numai in Italia se gaseste.

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *