Navigation Menu+

Apollo 18 – Misiune de necontrolat

Posted by in Filme | 0 comments

Poate că omul nu ajuns niciodată pe lună aşa că, din start n-ar avea cine să se întoarcă pe ciudata planetă. Apollo 18 este doar o operă cinematografică care dezvăluie o simplă idee: suntem prea mici în faţa Universului  şi tot ceea ce se află în afara Pământului rămâne plin de imprevizibil.

Presupuneri pe baza acestui film s-au tot făcut, mai ales că data de lansare a fost amânată, apoi se ştie de existenţa unui site, www.lunartruth.org ce conţine o singură pagină cu un text care anunţă cenzurarea conţinutului şi că prin acest film urmează să se descopere ‘adevărul.’ Nu este primul caz când un film cu un subiect conspirativ depăşeşte graniţele circuitului cinematografic. ‘Adevărul’ ar fi că Apollo 17 nu este ultima misiune selenară înfăptuită de NASA şi că ar fi existat Apollo 18, o misiune secretă care a concretizat faptul că omul nu are ce căuta pe lună, prin descoperirea unor imagini din decembrie 1973, care dezvăluie că respectiva planetă găzduieşte nişte forme de viaţă extraterestră, nu prea prietenoase cu omul. Până la urmă adevărul nu există şi totul este făcut de dragul artei ficţiunii.

Conceptul Apollo 18 este asemănător cu cel din The Blair Witch Project sau din Paranormal Activity, adică nu vezi cine te sperie, dar simţi frica până în măduva oaselor, suspansul fiind generat în mare parte de tehnica de filmare: imaginile clare alternând cu cele granulate, zgomotele morbide: respiraţiile grele, semnalele repetitive, şi totul pare că e filmat aleatoriu cu mâna liberă. Altă ‘legendă’ spune că imaginile sunt adevărate, şi într-adevăr, sunt puţine secvenţe mici la început din alte misiuni Apollo, restul fiind rodul voinţei regizorului, chiar dacă întreg filmul arată ca un documentar.

Pentru zona horror nu e rost de nicio idee nouă. Se ştie că un grup de oameni se deplasează din punctul A către punctul B, se instalează, încep să cerceteze noul teren, apar elemente ciudate, prezenţe fabuloase, urmează atacul forţelor extraterestre, prima victimă e infectată de un virus fatal şi necunoscut, ceilalţi trebuie să-şi vadă de drum fără ea dar nu o fac, etc. Lucrurile capătă un contur interesant când scena pentru astfel de acţiuni se mută pe lună. Aici este vorba despre trei astronauţi trimişi într-o misiune pe lună, crezând că rolul lor acolo este de a implementa o serie de emiţătoare conepute pentru a intercepta semnale sovietice. În timp ce doi dintre ei sunt coborâţi pe lună se descoperă că ceva este greşit pe unul dintre cratere, lucrurile degenerând din acel moment.

Apollo 18 este un film care nu se defineşte prin elemente surpriză, ci prin atmosferă. Senzaţia înfiorătoare de a explora luna sub un mediu total ostil e redată perfect.

Criticile negative pentru Apollo 18 inundă publicaţiile de specialitate, factorul major de judecată fiind calitatea imaginii, dar totuşi cum ar trebui să arate nişte presupuse capturi de pe lună descoperite ca fiind din anul 1973? Cu o imagine nu foarte clară şi cu schimbări rapide de unghiuri efectul final devine captivant. De specificat că nu e vorba despre un film întins pe coordonate extraordinare, de exemplu, la capitolul dialogurilor lucrurile sunt foarte monotone, iar trailer-ul nu reuşeste deloc să descrie felul impactului pe care Apollo 18 îl provoacă.

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *